Cum putem recunoaște un psihopat?
Psihopatia este o trăsătură de personalitate ce include toate caracteristicile tulburării de personalitate antisocială și caracteristici din alte domenii, cum ar fi cele interpersonale, afective și referitoare la stilul de viață. Fiind o trăsătură de personalitate, nu se găsește în manualul de diagnostic al bolilor psihice.
Conform DSM (Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale), avem următoarele 𝐜𝐫𝐢𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐬𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐭𝐮𝐥𝐛𝐮𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆:
𝟏. 𝐈̂𝐧𝐜𝐚̆𝐥𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞. Persoanele cu tendințe psihopatice nu țin cont de norme și reguli, moralitatea este pentru ei un subiect inexistent și au o inclinație mai mare spre a comite infracțiuni.
𝟐. 𝐅𝐚𝐥𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞. Fățărnicia este la ordinea zilei în cazul unui psihopat. El îmbracă diverse măști pentru a se mula pe nevoile și dorințele victimei și a o putea controla, astfel, mai bine. Prin afișarea unei false laturi ce corespunde profilului căutat de victimă, el urmărește câștigarea încrederii și simpatiei acesteia, urmând să îi speculeze slăbiciunile.
𝟑. 𝐈𝐦𝐩𝐮𝐥𝐬𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞
𝟒. 𝐈𝐫𝐢𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐠𝐫𝐞𝐬𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞. Cei cu o astfel de tulburare de personalitate antisocială, manifestă agresivitate crescută, aproape imposibil de controlat și/ sau violență – abuzează psihic, fizic și/ sau emoțional. Tind să cedeze primului impuls și pot dezvolta dependențe de anumite subsstanțe, având constant nevoie de stimulare.
𝟓. 𝐈𝐠𝐧𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐚𝐥𝐭𝐨𝐫𝐚. ”Te descurci și singur(ă), ești suficient de matur(ă)”, ”Nu ești copil să-ți port de grijă”. Sub acest concept, ei își afișează indiferența și refuză ideea de protejare a partenerului.
𝟔. 𝐈𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞. Consideră că legea nu ar trebui să li se aplice lor și că, în consecință, ei nu ar trebui să răspundă pentru propriile fapte. Nu își vor asuma răspunderea pentru răul provocat celui/ celei de lângă ei și de fiecare dată îl/o vor considera vinovat(ă) pentru consecințele faptelor lor. După gândirea lor, acel cineva ”a acceptat de bună voie să continue relația cu ei”.
𝟕. 𝐋𝐢𝐩𝐬𝐚 𝐫𝐞𝐦𝐮𝐬̦𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐢. Vine la pachet cu lipsa empatiei. Un psihopat nu simte nicio vinovăție pentru ceea ce provoacă prin faptele lui. Amăgește și minte cu zâmbetul pe buze, având ca scop distrugerea imaginii sau a sănătății fizice și emoționale a celuilalt, pentru profit sau plăcere personală.
𝐂𝐚𝐫𝐚𝐜𝐭𝐞𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜𝐢𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐬𝐢𝐡o𝐩𝐚𝐭𝐢𝐞𝐢
𝟏. 𝐒̦𝐚𝐫𝐦𝐮𝐥 𝐬𝐮𝐩𝐞𝐫𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥
Deși nu sunt persoane sociabile, știu să se comporte ca și cum ar fi. Interacționează cu ușurință cu cei din jur, știu să facă conversație, să se facă plăcuți, spun povești (credibile, de altfel) care îi pun într-o lumină favorabilă, pozând în altruiști. Vor să le intre în grații celor din jur și știu foarte bine ce atitudini și comportamente să adopte pentru a face asta.
𝟐. 𝐌𝐢𝐭𝐨𝐦𝐚𝐧𝐢𝐚 (𝐦𝐢𝐧𝐜𝐢𝐮𝐧𝐚 𝐩𝐚𝐭𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐚̆) Când mint, oamenii obișnuiți au la bază o intenție pozitivă. Ei fac asta cu scopul de a proteja o persoană iubită. Însă, în cazul psihopatului, minciunile sale sunt total distructive pentru cel/ cea manipulat(ă) de el. Și minte ”pe bandă rulantă”, ca și cum ar fi un sport pentru el. În cazul lui, minciuna funcționează ca un mijloc de a-i controla pe alții, manipulându-le percepția asupra realității.
𝟑. 𝐆𝐫𝐚𝐧𝐝𝐢𝐨𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚. La fel ca și în cazul celor narcisiști, psihopații sunt aroganți și consideră că li se cuvin anumite privilegii. Ei sunt convinși că sunt cei mai buni, că știu cel mai bine și că merită cel mai mult.
𝟒. 𝐌𝐚𝐧𝐢𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞𝐚. Sunt capabili să influențeze comportamentul și gândirea unei alte persoane în așa măsură încât acea persoană nici măcar să nu își dea seama de acest lucru.
În primă etapă, numită și ”𝐟𝐚𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞”, psihopatul va determina punctele slabe ale victimei și le va folosi prin seducție. Îi va studia profilul și reacțiile verbale și non-verbale cu atenție.
Faza a doua cuprinde 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐮-𝐳𝐢𝐬𝐚̆, când după o falsă ”lună de miere”, sau mai bine zis, ”perioadă de ispitire”, psihopatul schimbă foaia și începe să le exploat3ze slăbiciunile. Pentru a fi sigur de dominare și control, el va alterna perioadele de ”calm și bine”, cu cele în care se va concentra pe distrugerea echilibrului emoțional al partenerului/ei.
Va căuta să creeze confuzie asupra intențiilor negative și asupra propriei sale persoane, pentru a nu putea fi ”citită”. Va folosi 𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦𝐢𝐝𝐚𝐫𝐞𝐚, 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚, 𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮𝐥𝐩𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐯i𝐜𝐭𝐢𝐦𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚, 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐦𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐠𝐫𝐚𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐬𝐚𝐥𝐞, 𝐞𝐯𝐚𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚, 𝐦𝐢𝐧𝐜𝐢𝐮𝐧𝐚 (𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞), 𝐬𝐞𝐝𝐮𝐜𝐭̦𝐢𝐚.
Etapa a treia de manipulare o constituie 𝐟𝐚𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐛𝐚𝐧𝐝𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞. Atunci când victima nu îi mai este de folos, o abandonează și trece la alta, nu înainte de a-și asigura relația cu acea nouă victimă. Abandonarea se poate realiza brusc, ”pe nepusă masă”, fără ca victima să știe anterior de intențiile sale. Evident că nici scuzele nu vor fi unele sincere (dacă vor fi), pe măsura răului produs, doar vorbim de lipsa remușcării…
𝐓𝐫𝐚̆𝐬𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐟𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐬𝐢𝐡o𝐩𝐚𝐭𝐢𝐞𝐢
𝟏. 𝐈𝐧𝐬𝐞𝐧𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞. Empatia, mila, remușcările, tristețea, regretul, sau nici măcar anxietatea sau depresia nu fac parte din felul său de a fi. Un psihopat va înțelege la nivel rațional ceea ce simte o altă persoană, dar din punct de vedere emoțional, el nu simte nimic.
𝟐. 𝐋𝐢𝐩𝐬𝐚 𝐫𝐞𝐦𝐮𝐬̦𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐢. Spre deosebire de un bolnav psihic, un psihopat își va da seama de faptele lui și de răul provocat altora, dar nu îi va păsa. Va minți fără jenă pentru propriul interes, va unelti, va încerca să rănească, să distrugă imaginea cuiva și chiar și sănătatea sa fizică sau emoțională. În mintea lui, ceilalți ”ar trebui să treacă peste”, ”sunt prea sensibili” sau ”merită” și ”o caută cu lumânarea”.
𝟑. 𝐀𝐟𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐬𝐮𝐩𝐞𝐫𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥𝐚̆. Un psihopat nu va putea experimenta emoții adânci, cum ar fi dragostea pentru celălalt. Îi va fi greu să își creeze relații autentice bazate pe sentimente sau atașament, în schimb are relații superficiale pe care le întreține prin manipulare și care au ca și scop obținerea unui maxim de beneficii cu minim de efort și implicare.
𝟒. 𝐍𝐞𝐚𝐜𝐜𝐞𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢
𝐓𝐫𝐚̆𝐬𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐭𝐢𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐩𝐬𝐢𝐡o𝐩𝐚𝐭𝐢𝐞𝐢
𝟏. 𝐈𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚. Duce un stil de viață haotic, dezordonat, dezorganizat. Consumul de diferite subsstanțe interzise îi este familiar. Băutura în exces, promiscuitate și altercații.
𝟐. 𝐈𝐦𝐩𝐮𝐥𝐬𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚
𝟑. 𝐍𝐞𝐯𝐨𝐢𝐚 𝐬𝐭𝐢𝐦𝐮𝐥𝐚̆𝐫𝐢𝐢 prin consumul excesiv de alc0ol sau diferite subsstanțe interzise, direct proporțională, de altfel, cu agresivitatea.
𝟒. 𝐋𝐢𝐩𝐬𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐬𝐭𝐞. Nu se pot dedica unui loc de muncă și responsabilităților aferente acelui job, și nu pot urma un obiectiv până la capăt.
𝟓. 𝐒𝐭𝐢𝐥 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐩𝐚𝐫𝐚𝐳𝐢𝐭. Sunt genul de persoane care preferă să trăiască pe spinarea altcuiva. Vor rămâne în acea relație și în maniera de a profita cât mai mult de celălalt, fără a oferi nimic la schimb, cât timp acea persoană le bifează interesele.
𝐄𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐬𝐢𝐡o𝐩𝐚𝐭𝐢𝐞𝐢
𝟏. 𝐏𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐞 𝐭𝐢𝐦𝐩𝐮𝐫𝐢𝐢
𝟐. 𝐂𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬 𝐚𝐥 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢
𝟑. 𝐃𝐞𝐥i𝐧𝐜𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐣𝐮𝐯𝐞𝐧𝐢𝐥𝐚̆
𝐅𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐩𝐬𝐢𝐡o𝐩𝐚𝐭𝐢𝐞
𝟏. 𝐃𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐧𝐨𝐢 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐫𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐞
Este singurul factor din cele 5 care nu desfășoară o relație directă cu psihopatia.
𝟐. 𝐂𝐨𝐧𝐬̧𝐭𝐢𝐢𝐧𝐜𝐢𝐨𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚
Se află în strânsă legătură cu psihopatia. Cuprinde 6 laturi, fiecare dintre ele tinzând să fie mai mică la indivizii cu această tulburare de personalitate: 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐚, 𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐞𝐚, 𝐢̂𝐧𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞, 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞, 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐝𝐮𝐢𝐧𝐭̦𝐚 𝐚𝐮𝐭𝐨-𝐝𝐢𝐬𝐜𝐢𝐩𝐥𝐢𝐧𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚.
𝟑. 𝐄𝐱𝐭𝐫𝐚𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚
Observăm două laturi în legătură cu psihopatia. 𝐂𝐚̆𝐥𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐞𝐫𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚. Vedem niveluri scăzute de căldură sufletească asociate psihopatiei și niveluri ridicate de asertivitate.
𝟒. 𝐀𝐠𝐫𝐞𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞
Asemănător ca la conștiinciozitate. Sunt implicate toate cele șase laturi ale ei și toate vor avea niveluri scăzute de încredere, comunicare sinceră și directă, altruism, conformitate, modestie și o minte tandră.
𝟓. 𝐍𝐞𝐯𝐫𝐨𝐭𝐢𝐜𝐢𝐬𝐦
Ca și în cazul extraversiunii, se observă două laturi implicate: diferență cu anxietate și mânie. Niveluri scăzute de anxietate și niveluri ridicate de mânie, asociate cu psihopatia.